Cabinetul de psihoterapie va asigura o rezolvare cât mai eficientă si prompta a problemelor Dvs. prin psihoterapie online care se desfasoara cu ajutorul unui psiholog online  care are rezultate clare și dovedite științific fie prin participarea fizica a Dvs. in cadrul ședințelor desfășurate in cabinet, Psihoterapeut Stoica Andreea Simona - Telefon: 0723 841 059

Ce spun clientii ?

Anxietate mea e cea mai grava...

Cristian Mie Iun 01, 2016 11:54 am

Salut, 

am sa va povestesc cate ceva despre ceea ce credeam eu ca e cea mai grava forma de anxietate, adica despre a mea.Totul a inceput acum mai multi ani insa lucrurile au luat-o razna anul trecut, culmea, la mare, locul cel mai iubit de mine. Cand m-am întors, direct la psihiatrie am aterizat, cu spitalizare si diagnostic de anxietate generalizată si depresie severa. Pe atunci habar n-aveam ce înseamnă asta... (Acum sunt expert  ). M-a trecut psihiatrul pe Xanax, seroxat si vinicaina ( parca așa se numeau). 

Cam dupa 2-3 saptamâni de tratament m-am urcat din nou pe șine cu reducerea treptata a tratamentului pana l-am exclus complet. Credeam(sau nu) ca lucrurile merg pe drumul cel bun, dar nu era așa. Simptomele au început sa reapară, lucru care m-a îngrozit ( am uitat sa va zic cât de rău ma simteam: abia mai ieșeam din casa, îmi era frica sa stau singur, serviciul era in aer, simptome fizice la greu... Îngrozitor!!!). Ce puteam face? Căutam o soluție pentru ca nu mai voiam sa iau medicamente...am înțeles ca doar ma îmbătau! Am început sa citesc pe net tot ce prindeam despre anxietate si așa am descoperit acest sit. Am accesat si de atunci a început schimbarea. Ce am făcut? Am făcut o strategie de război in care am implicat pe următorii: subsemnatul (cel mai important personaj in lupta asta), grupa suport (familia mea) si ministrul pe strategii de război (psihologul meu, Andreea Stoica, in fata căreia ma plec). Cu o echipa așa de puternica nu aveam cum sa dau greș in fata unui singur adversar, fie el si cel mai perfid si versatil. Nu a fost ușor deloc. Pași mici, victorii mici, înfrângeri, frustrări, mânii...câteodată cu gândul de a renunța. Dar m-am tarat, m-am agățat de fiecare gând bun, de fiecare clipa frumoasa si, ușor-ușor, am început sa prind încredere in mine. Așa au apărut niște sentimente uitate: bucuria de a trai si ENTUZIASMUL!!! De atunci încerc sa nu le mai scap. Cum? Făcând ce îmi propun. Câteodată îmi iese, altădată nu. Nu dezarmez. Mai încerc odată. Si dacă reușesc, ce satisfacție!!! Mai am de luptat, știu, dar la fel știu ca se poate, ca anxietatea, indiferent de dimensiunea ei, poate fi invinsa, ca totul este doar in mintea mea si ca depinde de mine... Au fost si renuntari. Renuntari la viata de noapte, la alcool, la "prieteni buni'. In schimb ce am castigat? O familie fericita...prieteni noi...prieteni vechi ...o viata mai echilibrata cu alte prioritati...bucurii reale si lista poate continua.

Andreea Stoica, cea plina de energie si entuziasm, iti multumesc!!!

Vreau sa iti transmit multe mulțumiri Andreea Stoica

 Laurentiu Sâm Mai 21, 2016 8:24 pm

Sunt o persoana timida și ma confruntam cu stări de anxietate , frustrare mai tot timpul eram nervos ma înfuriat pe nine mai mereu la un moment dat am avut un atac panica diferit de tot ce simțeam eu pana atunci .

Asa Mam hotărât sa apelez la un psiholog căutând pe internet un psiholog am dat de programul de terapie online al doamnei Andreea Stoica ( nu aveam nici cea mai mica idee de acest program ) am deschis aceast sit si m-am inscris. La prima întâlnire cu Andreea am avut emoții foarte mari tremuram ,transpiram , ma balbaiam cu foarte mare greutate am reușit sa îi spun ce ma apasă și ce ma făcut sa apelez la programul psihoterapie-eficienta. Ea ma încurajat prima ședință mi-a zis ca ușor ușor am sa înțeleg ce se întâmplă cu mintea mea și cu timpul am sa încep sa îmi depășește stările care ma frământat foarte tare . Duna prima ședință am hotărât sa fac toate ședințele deja acum sunt la ședința 9 nu pot spune ca nu mai simt acele stări dar vreau sa spun ca sau rait și când am o astfel de stare trece foarte repede .Mulțumesc încă o data Andreea Stoica ( Neacsu)

Acum în prag de Crăciun , când toată lumea se bucură de venirea Mântuitorului ,vreau să mulțumesc tuturor fondatorilor acestui site. Astăzi ,după câteva luni de depresie , anxietate și presărată din când în când cu atacuri de panică pot spune că sunt ”alt” om. Vreau să mulțumesc în special doamnei psiholog Andreea Stoica ( Neacsu) , care mi-a fost călăuză în toate aceste luni. Sunt un tip educat și care și-a dedicat toată viața ajutând pe alții. Iată că a venit un moment când am avut nevoie de ajutor. L-am primit .Cu sinceritate ,cu multă căldură, cu multă modestie doamna Andreea  Stoica (Neacșu) m-a trecut ”puntea” și iată-mă dincolo. Pentru acest lucru îi mulțumesc și sigur o să rămână în sufletul meu până la sfârșit. Dumnezeu să o binecuvinteze și să o ajute ! Pentru doamna psiholog Andreea Neacșu și pentru toți membrii site-lui.

Teodorescu B.

 Atac de panica

 Cristi Mar Dec 15, 2015 8:00 pm

Buna ziua m-am inscris pe acest sit, pentru ca am vazut calificarile pe care le are  domnisoara Andreea Stoica si m-am gandit sa va impartasesc experienta mea cu Andreea : totul a inceput acum 2 ani cu o stare de anxietate ( atunci nu stiam ca este vb de anxietate ) dupa care totul a degenerat in niste atacuri de panica( la fel nu stiam ca sunt atacuri de panica si credeam ca este vorba de un preinfarct sau de altceva medical) am fost si mi-am facut toate analizele si toate investigatiile medicale si eram perfect sanatoasa dar mie imi era foarte rau. Astfel am ajuns sa umblu din psiholog in psiholog pana am ajuns la Andreea. Trebuie sa recunosc ca am fost putin sceptica la inceput ( vazand ca face parte din noua generatie) dar pe parcurs am inceut sa ascult de ea mai ceva ca la scoala  . Acum se implinesc 2 ani si jumatate de cand nu mai am nimic datorita ei.Asa dar m-am gandit sa scriu pt ca vad ca este foarte multa lume care are nevoie de ajutor si m-am gandit sa va fiu de folos si VREAU SA II MULTUMESC DIN SUFLET LUI ANDREEA PT TOT CE A FACUT PENTRU MINE . Sper ca povstea mea sa va fi de folos 

Vindecarea mea de atacuri de panica cu ajutorul psihoterapie online

 Adriana Noi 20, 2015 12:00 pm

Buna ziua numele meu este Adriana.Sa va povestesc putin despre vindecarea mea de atacuri de panica.Acum 2 ani am inceput sa am atacuri de panica asa dintro data fara un motiv anume,eu nu stiam depre ce este vorba si am inceput sa ma speri foarte rau penrtu k nu stiam ce se intampla cu mine,am mers la urgenta si acolo mi sa spus k sufar de atacuri de panica dar nu mi-au facut nimic altceva,dupa cateva zile eu am inceput sa ma simt tot mai rau si am apela la psiholog si la psihiatru care mia dat de urmat un tratament timp de 6 luni am luat xanax si citalopram.Toate bune si frumoase am inceput sa ma simt bine si sa nu mai am atacuri de panica pana anul acesta in septembrie cand au reaparut din nou.Atunci am inceput din nou tratamentul si am inceput sa caut pe net dar sincer nici eu nu stiam ce caut,intr-un final am dat de acest program de terapie online al doamnei Andreea Stoica si m-am inregistrat sa vad si eu cu ce poate sa imi fie de ajutor,la doar 5 min dupa ce m-am inregistrat m-a sunat Doamna Andreea Stoica ( Neacsu) si de a doua zi am inceput sa fac terapie online cu ea.Pentru mine sincer ea a fost ca un inger salvator,in mai putin de 2 luni de terapie am reusit sa imi revin coplet de Absolut tot si tot cu ajutorul ei am reusit sa renunt si la medicameste.Acum am terminat terapia si pot sa zic k ma simt super bine parca am renascut,eu recomand din tot sufletul psihoterapia pentru k ajuta foare mult sa trecum peste acele perioade care tin de atacur de panica si de anxietate.Ii multumesc foarte mult pentru tot ce ma invatat si pentru tot ce afacut pentru mine Doamnei Andreea Stoicasi doresc tuturor care au prebleme cum am avut eu sa se vindece k viata este frumoas cand nu avem ganduri urate si cand suntem fericiti.va pup

Solutii pentru depasirea anxietatii si a atacurilor de panic

Alina  » Dum Mai 24, 2015 9:36 pm

Buna tuturor,numele meu este Alina,din pacate am trecut si eu prin aceste experiente care sunt foarte neplacute!Si da am avut si eu si inca mai am cateodata toate acele "ganduri negre": daca lesin,daca mor,daca innebunesc etc!Plus ameteli,senzatie de sufocare,nod in gat etc!In prima faza aceasta"boala ma cam izolase"de natura si de prieteni,in prima faza imi era si frica sa ies din casa neinsotita din pricina faptului ca imi era rau tot timpul si ma lua cu lesin,ceea ce nu sa intamplat niciodata si chiar daca s-ar intampla cineva s-ar gasi sa ne ajute deci trebuie sa incercam sa nu mai dramatizam orice si sa fim atat de atenti la cum ne simtim!Datorita faptului ca locuiam singura probabil am incercat sa fiu tare si sa lupt sa fiu bine!Nu mai retin cat au tinut aceste stari dar au trecut dupa ce am mers de cateva ori la urgente pentru ca nu stiam ce am si nici nu vroiam sa accept ca fac ätacuri de panica"! Totul bine si frumos pentru o perioada de cativa ani,in anul acesta au revenit aceleasi stari si locuind in alta tara am zis ca gata nu mai vreau si nu mai am timp sa lupt si am mers la medic pentru medicatie!Nestiind ca imi voi face mult mai mult rau singura,doctorita mi-a dat niste pastile fara sa intrebe prea multe,la prima pastila mi-a fost rau,ameteli foarte mari,voma,am simtit o panica moderata si parca ma elelctrocuta tot corpul,a doua pastila urmatoarea zi mult mai rau,nu am crezut vreodata ca panica poate fi atat de mare si atat de sus,pur si simplu e ceva de neimaginat,nu am dormit toata noaptea( a doua zi trebuia sa lucrez) numai ganduri rele imi treceau prin minte,tremuram,o stare de agitatie continua,furnicaturi in tot corpul si parca ceva ma ardea,nici nu mai vreau sa imi aduc aminte prin ce am trecut pentru ca e gen ca in filmele horror,si daca mai continuam cu pastilele alea cred ca muream pentru ca nu puteam sta in picioare mai mult de 5 secunde!Mergeam in genunchi prin casa si plangeam ,eram disperataaa!Nu ma puteam controla deloc,simteam ca viata mea se va opri aici!Nu am mers nici la servici 2 zile pentru ca nu puteam sa ma tin pe picioare!Chiar ma gandeam sa o sun pe sefa sa ii spun ca nu mai vreau sa lucrez!Deci atentie mare,aceste pastile ne distrug viata,nu recomand nimanui,luppati pentru viata voastra si pt ceea ce va doriti,nu bagati in voi astfel de pastile care va fac niste"legume"si va fura viata,se poate si fara ele!In final nu am mai luat nici o pastila,doar vitamine,incerc sa mananc sanatos,ma inchin,am inceput terapia cu d-na Andreea Neacsu si ma ajuta enorm!Dar totul depinde de voi,nu va izolati pe motivul ca nu puteti sau ca va e rau!Chiar daca pentru o perioada simtiti ca nu mai puteti nu renunntati,eu am mers la servici si in fiecare dimineata aveam atacuri de panica in autobuz,dar odata ce ajung la munca,sunt ocupata,am mintea ocupata cu altceva si asta ajuta foarte mult!Plus ca incerc sa fac de fiecare data ceea ce ma face sa simt ca nu pot sau imi da panica,merg la cumparaturi singura si nu patesc nimic,asta e ceva wow pentru noi:))) Solutiile cam astea ar fi: faceti ceea ce vredeti ca nu o sa puteti face,o sa va dea satisfactie ,incredere in voi si vor disparea si toate acele stari,faceti terapie,incercati sa va tineti mintea cat mai ocupata!Si ce sa nu faceti: nu luati pastile pentru ca pastilele nu vindeca,va fac mai rau chiar daca poate nu pentru moment,in timp chiar o iei razna de la acele pastile si nu va izolati!Amintiti-va de tot ceea ce va facea candva placere si puteati face si incercati din nou pentru ca daca o data ati facut-o,o sa puteti face din nou!Multa sanatate tuturor si apelati cu incredere la psiholog.

Atacuri de panica si anxietate.

Bogdan Lun Ian 26, 2015 6:32 pm

Buna ziua,

Numele meu este Bogdan si m-am confruntat si eu cu stari de anxietate si atacuri de panica. Din fericire, am cam terminat cu ele si doresc sa vin si eu in ajutorul altor anxiosi, macar cu un mesaj de incurajare. Scriu acest mesaj pentru toti acei anxiosi care trec acum prin ce am trecut si eu, sau poate, din nefericire, experimenteaza stari mai grele decat cele pe care le-am avut eu. Si o fac pentru ca stiu ca este foarte posibil ca la inceputul anxietatii sa apara frustrarile, senzatia ca nu mai exista nici o sansa, ca nu se poate scapa, sub nici o forma, de anxietate. Realitatea este ca se poate, dar este nevoie de multa, multa rabdare si, poate si mai multa, vointa. Si, binenteles un ajutor potrivit. Eu am inceput sa am aceste stari in vara anului trecut, prin luna august. Simptome clasice, as spune: tremur, palpitatii, frica de a nu-mi pierde controlul, frica de a nu innebuni, frica de moarte, frica de boala, stari de ameteala. Ambulante, mers la urgenta, tot tacamul . Evident, nu am mai putut conduce, nu am mai putut iesi neinsotit din casa, imi era frica sa fac orice activitate care pana la acel moment era un lucru banal pentru mine. Dupa un set complet de analize in urma carora am inteles ca nu am probleme fizice de sanatate, m-am decis sa merg de urgenta la psiholog. Nu am asteptat nici o secunda, si nu sfatuiesc pe nimeni sa astepte cu luarea unei astfel de decizii. Eu consider ca este destul de important sa apelezi la un ajutor de specialitate, chiar daca exista si persoane care au invins anxietatea singure. Am ajuns la doamna psiholog Andreea Stoica printr-o coincidenta, la vremea aceea petrecandu-mi destul de mult timp cautat pe internet despre cum sa fac sa scap de anxietate. Mi s-a parut un site bine structurat, mai ales ca aveau si sedintele online, iar eu simteam la acel moment nevoia de a citi toata ziua despre problema mea. M-au programat imediat, si am inceput terapia foarte repede. La inceput am avut si doua sedinte pe saptamana, si mi-au fost de un real ajutor. Am avut norocul sa fiu programat la un psiholog cu care am putut comunica foarte usor - Andreea Stoica . M-a ajutat sa inteleg tot ceea ce se intampla cu corpul, dar mai ales cu mintea mea, am invatat ca este nevoie de curaj si vointa pentru a-mi invinge fricile, si asa am trecut peste cea mai grea incercare de pana acum. Cu pasi marunti, dar siguri. Nu o sa mint, uneori mai am stari de anxietate, cand si cand, dar oricum este cu totul si cu totul altceva. Ca intensitate, as spune ca sunt la 10-20% fata de cum erau cand am venit la cabinet. Stiu sa le gestionez mult mai bine, nu ma mai afecteaza aproape deloc si, in plus, apar destul de rar. Sunt optimist acum, mi-am reluat toate activitatile, si stiu ca in curand anxietatea mea va deveni doar o amintire. Multumesc echipei gandestesanatos.ro si, in special, multumesc psihologului meu, Andreea Stoicapentru ajutorul real pe care mi l-a acordat si pentru atentia oferita.

experienta mea

alina » Lun Ian 19, 2015 3:33 am

Buna, am 27 de ani, vreau sa impartasesc istoria mea , prin ce am trecut, si cum am reusit sa capat din nou pofta de viata , si sa inteleg ca nu traiesc in zadar!

Sint intr-o relatie cu iubitul meu de 3 ani. cu un an in urma am vazut pe mail niste mesaje care m-au socat , era o conversatie cu o alta femeie, si la un moment dat am vazut pe site si poze impreuna cu femeia aceea. am intrat intr-o stare depresiva, totul in jurul meu nu mai avea nici un sens, desi eu am discutat cu prietenul meu despre aceasta situatie , el tot imi spunea ca nu are nimic serios cu acea doamna si ca el pe mine ma iubeste si cu mine vrea sa petreaca tot restul vietii! Dar eu in mintea mea nu puteam sa accept aceasta situatie, sa-l vad pe el pe internet cu alta femeie... pentru mine lucrul acesta e o tradare!

In timp de un an am adunat 30 de kilograme, ajunsesem la o stare de disperare, nu mai ieseam nicaieri cu prietenii... decit munca si casa atit, si tot timpul mincam , tot timpul imi era foame, acea mincare parca ma calma putin, dar intr-o zi am ajuns sa nu mai discut cu nimeni, sa ma ascund de prietenii din jurul meu, de felul in care aratam. eu eram o fata plina de viata zimbareata vorbareata , asa ma stiau prietenii mei. cei din jur au observat acest lucru, ca nu raspund la telefon, ca ceva nu-i in regula, prietenii mei au inceput sa intrebe pe surorile mele 'ce-i cu sora voastra, e OK?'

Sincer sa va zic, eu nu am crezut ca o sa-mi revin si ca o sa pot trece peste aceasta stare , imi parea ca totul e prea tirziu , ca viata nu are rost ,gindurile negative nu imi dadeau pace , eram prinsa intr-o capcana ,dar cu ajutorul psihologului Andreea Neacsu viata mea s-a schimbat. dupa prima sedinta am vazut rezultate bune , am inteles ca merita sa merg mai departe si ca sunt o fiinta minunata, iar dupa a doua sedinta rezultatele au fost vazute cu ochii. va zic cu bucurie in suflet, macar ca traiesc in SUA dar nimic nu mai putea sa ma bucure , am reusit sa slabesc 2 kilograme de cind am inceput terapia timp de 2 saptamini, acum dupa a doua sedinta am mers cu surorile la sauna am avut un timp minunat, dupa sauna am mers la restaurant (eu timp de un an nu am mai iesit nicaieri). au inceput sa observe schimbarea mea si cei din jur, chiar si prietenul meu mi-a spus ca arat foarte bine, asa vreau sa te vad intotdeauna. e un rezultat minunat, am capatat din nou incredere in mine, si ma uit la tot in jur cu alti ochi, cu alta minte , totul nu este asa de rau cum imi imaginam, desi e abia a doua sedinta, va recomand terapia online, nu va spun din auzite, ci din propria experienta , incercati! Doamna Andreea Neacsu e cea care m-a ajutat sa vad lumea altfel , m-a ajutat sa capat incredere in mine, m-a ajutat sa-mi salvez relatia. Nu lasati pe ziua de mine, apelati la ajutorul psihologului! imi pare rau de un singur lucru: ca nu am apelat mai devreme la ajutor! sunt foarte multumita! Multumesc din suflet!

atacuri de panica,anxietate,frica

de Gabriela » Vin Ian 16, 2015 6:57 pm

Buna seara,m-am gandit sa va spun si eu prin ce am trecut si prin ceea ce inca mai trec din cand in cand.Totul a inceput asta vara cand eram la sala de fitness si dintr-o data mi sa facut rau imi venea sa vomit desi abia intrasem la incalzire nu pot sa spun ca faceam efort prea mult.Mie imi e intotdeauna frica sa vomit asa ca am luat-o pe o fata cu mine ,ajunsa la baie nu am reusit sa vars ci mai tare mi sa facut rau mi se intuneca privirea ,mi-a amortit partea stanga a corpului ,simteam o presiune in ceafa ca si cum ar urma sa imi explodeze capul si ce sia pus amprenta cel mai tare faptul ca am avut senzatia de sufocare.in fine totul sa terminat atunci am ajuns la spital mi-au facut medicii perfuzii si miau pus un diagnostic acolo cum ca eu facusem prea mult efort. la careva ore m-a sunat instructorul meu de sala sa vada cum ma simt si atunci el mi-a deschis ochii si mi-a spus ca a fost un atac de panica sa nu imi fac griji .Apoi starea de anxietate a ramas acest gand ca nu pot sa respir ,sunt foarte atenta in permanenta la cum respir ca nu cumva sa raman fara aer.apo la nici o luna de zile tatal celei mai bune prietene a murit in doar 3 luni de la aflarea ca are cancer si de atunci a inceput cosmarul.ma gandeam numai la chestii cum ca ceva se va intampla cu mine cu familia mea frica imi inundase corpul.aveam momente in care imi doaream numai sa dorm pentru ca atunci ma simteam cel mai relaxata, eram atenta la fiecare gest pe care il facea fiecare persoana in jurul meu ca nu cumva sa imi dauneze in vreun fel.Bininteles am mers la medici mi-am facut analize si nimic,sanatoasa dar totusi nu imi explicam aceste stari.am ;luat ceva timp niste calciu si magneziu dar cam atat. Apoi de la senzati de sufocare am inceput sa nu mai merg cu metroul pentru ca aveam impresia ca nu ma am aer,mergeam cu autobuzul dar si cu ala asa cate 2 3 statii coboram si ma urcam in altul sau mergeam mai departe pe jos.Cel mmai mult la pfticam ca stiam ca nu e in regula ceva cu mine,ca nu gandesc asa cum trebuie si ca toate gandurile mele irationale au iesit la iveala,dar totul s-a schimbat de cand am intrt in acest program de terapie online si am cunoscuto pe Andreea Neascu care m-a ajutat in primul rand sa inteleg ce se petrece in mintea mea,si de curand sa merg cu metroul.Cred ca acest pas este extrem de important deoarece am realizat ca nu mi se poate intampla nimic acolo si ca nimeni nu a murit sufocat la metrou din cauza lipsei aerului. Ma simt din ce in ce mai bine chiar daca mai am din cand in cand acele stari de "nu pot sa respir" sau micile atacuri de panica dar care dureaza doar cateva secunde si pentru ca stiu cum sa imi gestionez gandurile trec peste ele destul de repede.Mai am multe de invatat si mult de muncit pana voi reveni la perosana care eram inainte de aceste stari de anxietate dar se poate,asa ca nu va dati batuti niciodata trebuie sa reusim ,pentru ca noi suntem stapanii propriilor noastre trairi si un citat care pe mine ma intareste de fiacre data :" PUTEM SUPORTA USOR,GREU SAU FOARTE GREU CEEA CE NU NE OMOARA

Panica mea

Raluca  Vin Oct 31, 2014 4:50 pm

Buna,sa va spun si eu despre panica ce am avuto! Stau in italia de 2ani si am grija de batrani,locuiesc cu mama si prietenul,prima oara mi sa intamplat in iulie cand am avut grija de o femeie in varsta vreo 2saptamani si a decedat,din momentul in care eu am inceput sa merg la ea mi se facea mila si ma simteam rau pt ca nu o puteam ajuta nicicum si ma gandeam la bunicii lasati acasa  Inainte cu 2zile sa moara baba,ma strans de mana si sa uitat in ochii mei si in momentul acela ma luat ameteala.am iesit afara si m.am intins pe jos in curte la aer rece.se invartea totul cu mine.nu stiam nimic de mine transpiram rece.dupa vreo 20min mi.am revenit treptat dupa care am stat vreo 2zile in pat sa imi revin.a doua oara sa intamplat saptamana trecuta dupa un junghi in spate,mi sa blocat spatele jos si nu puteam sa ma misc.am facut injectii si mi.a trecut durerea dar in gandul meu a fost doar frica sa nu patesc si altceva ma grav,sunt tanara mi.e frica de boala si vreau sa traiesc,mama nu ma incurajeaza.nu prea suntem in relatii bune si cu frica asta am ramas ,ieri am mers la cumparaturi cu prietenul si mi sa facut rau in magazin,se invartea totul cu mine,palpitatii,parca imi venea sa cad jos,nu primeam aer! Am iesit afara la aer si am plecat acasa dar tot afara am stat la aer si am baut multa apa! Tot incerc sa ma controlez,pt mine e greu am trecut prin multe situatii urate si poate toate astea ma pancheaza!ma bucur ca am dat de tine Andreea si ca ma pot deschide in fata ta si ca ma ajuti si luptam impreuna sa trecem mai departe in viata . Am nevoie de ajutorul tau si iti multumesc pt ca esti acolo cand am nevoie.